sâmbătă, 6 februarie 2010

Nascuta pentru a fi dublura?

Partea a II a


O adiere imi mangaie fata.Era dimineata.Fara sa imi dau seama adormisem in fotoliul din fata semineului cu Figaro in brate.Batrana nu mai era langa mine,eram singura in camera.Il dau cu atentie jos din brate si plec in cautarea lui Margaret.Parchetul maro, din lemn, plin de umflaturi, scartia,scarile catre etajul primul erau subrede si pareau infinite. 2 camere erau de a lungul primului etaj ,una cu o usa din lemn vopsita albastra si una vopsita roz.Intru in ambele,insa nu era nimeni inauntru.Camera cu usa albastra presupun ca apartinea batranei.Inauntrul ei se alau ca si in bucatarie multe tablouri si lumanari,tapet floral si un mic covoras in mijlocul camerei.Patul de 2 persoane era acoperti cu o cuvertura de un alb imaculat,brodata pe margini.Intru si in cealalta camera.Peretii erau de acelasi roz cu al usii.Inauntru era un pat de o persoana asezat langa geam,in jurul lui erau reviste de adolescenti aruncate,pozele starurilor incercuite cu rosu,o groaza de urme de buze pe unele pagini.Ceva sclipitor imi atrage atentia.Era un inel de aur cu o pietricica mica ,langa el se afla un caiet cu coperti de un maro inchis,rupte.Le ridic pe amandoua si ma asez pe pat.prima oara studiez inelul.Imi venea perfect.Deschid cu grija sa nu rup vreo fila si incep sa citesc:
”Draga jurnalule,


Azi e ziua mea!Sunt fericita!In sfarsit la varsta aceea frumoasa de paisprezece ani,pot tine si eu evidenta amintirilor.Bunica mi te-a facut cadou.Scuze,Margaret...nu ii place sa i se zica “bunica”spune ca o imbatraneste si ca ea nu e batrana.Oricum...Am primit cel mai frumos cadou..un pui de pisica,negru, cu ochii cat doua mere,verzi.E asa de impiedicat!Incepusem sa ma joc cu el.El fugea, dar nu se uita pe unde,asa ca a dat cu capu de geamul usii care duce spre gradina.”Am citit multe povesti amuzante.Nerabdatoare am dat la sfarsit.”Vreau sa raman...m-am saturat sa ne tot mutam..sa plecam in asa zisele “vacante” ale mamei,vreau aici,cu Figaro si Margaret.Dar mai e ceva care ma nelinisteste..Aseara am avut un cosmar..am visat ca nu ne mai intoarcem..parea atat de real...nu mi-e fica de moarte ,insa mi-e frica pentru Margaret.Nu stiu cum ar putea suferi un astfel de soc.Insa m-am gandit la ceva..daca e asa cum am visat..atunci am sa-i trimit scrisori!ea mereu se uita in posta.La toate anunturile din ziare si la toate brosurile. ”
-Lisa!Ce cauti aici?Nu poti intra in camera Mirandei! E tot ce mi-a ramas de la ea!nu atinge nimic!
Batrana tipa atat de tare incat a ramas fara voce,se prabusi la pamant si incepu sughitat sa planga.
-Eu doar..incercam sa...nu am vrut..!Imi pare rau!am cazut si eu langa ea si am inceput sa plang.

-Posta!
Lacrimile mi se opresc brusc.O ridic pe batrana si ii sterg lacrimile. -Posta!Margaret!Posta!
Nu intelegea nimic.Parca vorbeam in alta limba.
-De cat timp nu ai mai citit posta?
Cu un glas tremurat imi raspunse:
-De cand mi-au plecat fetele..
Cu un zambet larg pe buze alerg afara.Incep sa scot toate hartiile ce erau inghesuite in cutia postala toata lumea ma privea speriata.Hemry auzise galagia de afara si s-a oprit in poarta mirat.Figaro si el ma privea de a geam,Iar margaret de la etaj.
-Nu e...nu e..nici asta nu e...nu e...!Doamne cate mai sunt?ma uitam disperata..nu gaseam insa nimico hartie roz impaturita cazu din teancul de harti,
-Astea e!
Fug impiedicat pana in casa,unde ma asez pe primul scaun.Desfac foaia si observ un scris ingrijit,cu bucle si cu cerculete in loc e punct pe I.Citesc cu voce tare,atat de tare incat sa auda si Henry care inca era in fata portii.
“Draga Margaret,

Stiu ca este ciudat...dar..mai inainte sa plecam.Am visat ca am am avut un accident de masina.Dar nu asta ma ingrozea,ci faptul ca te-am vazut pe tine plangand...pe tine,persoana cea mereu vesela,plina de energie,mereu optimista si binedispusa.Nu stiu cum ai sa treci peste asa ceva..asta daca se va intampla.Insa stiu ca o sa te descurci daca e asa,la fel cum m-ai invatat si pe mine.Te iubesc, Margaret!Trebuia sa ti-o spun mai des,stiu!si imi pare rau..Dar gata cu supararea!Cosmarul meu a fost mai putin infricosator atunci cand am vazut-o pe ea.Nu i-am putut retine numele,erau prea multe.E o fata cam de varsta mea,cu par lung,ochi albastrii si tenul deschis la culoare.Ea are sa te inveseleasca.si as dori sa ii lasi camera mea ei.Asa am sa stiu ca esti in siguranta,la fel cum ai fi fost si cu mine.Si desi stiu ca nu iti place sa o spun,dar mereu am vrut...

Te iubesc,bunico!”